Fiecare dintre noi se află pe acest pământ pentru a se cuceri pe sine. Rostul omului e de a parcurge lecțiile destinului său și de a se vindeca de tot ceea ce nu este el însuși. Pe scurt suntem aici pentru a ne cunoaște cele mai adânci cotloane ale minții și pentru a vindeca rănile inimii.

Nimeni nu se naște fără o moștenire de suferință, nimeni nu se naște curat. Atâta timp cât ești om vii cu un bagaj trangenerațional și cultural pe care ai responsabilitatea de a-l înțelege și a-l vindeca.

Misiunea mea este aceea de a declanșa și inspira mișcarea sufletului spre liniștea vindecătoare. Cred cu tărie că suntem niște chirași care au de învățat lecții importante pe această lume. Cred până la osul ființei mele că suntem aici ca să ne scriem destinul prin alegerile noastre.

E probabil că vom avea nevoie să fim răbdători cu opera noastră, la început vom măzgăli, vom scrie stâlcit, până când vom deprinde treptat meșteșugul de a ne crea propriul drum. Vor fi momente în care vom obosi, vor fi momente în care vom rătăci în descurajare, dar cei care aleg cu inima curajoasă calea vindecării și a excelenței de sine nu vor renunța.

E scris în legea firii că nici durerea și nici plăcerea nu sunt făcute să dureze o eternitate. Doar imaginația mânată de frică ne face să credem că o ușoară ploaie de vară e o furtună care nu se mai termină. Noi cei care am ales drumul acesta plin de încercări, de căzături, de denivelări creatoare, nu ne abandonăm credința. Noi cei care am ales calea vindecării și a excelenței de sine trăim din toată inima, eșuăm din toată inima, dar de asemenea învățăm și iubim din toată inima. Aici ne aflăm doar cei care vrem să manifestăm potențialul nostru creator în maximul excelenței de care suntem capabili. Aici ne vom întâlni cu rozătoarele întunericului, pentru că ne afundăm în beciul subconștientului și vom da piept cu rănile noastre emoționale. De asemenea, aici, pe calea noastră, pe calea virilității creatoare, noi ne alegem mereu ca războinici și ca dansatori ai vieții. Ne cucerim clipă de clipă slăbiciunile firii și ne asumăm responsabilitatea pentru ce gândim, simțim și facem.

La fel de adevărat e că nu uităm să gustăm din miracolul vieții pentru că intenția noastră e aceea de a ne bucura de călătorie. Nu contează când ajungem la destinație, ci mai cu seamă, important e să ne îndrăgostim de calea noastră. Să ne împrietenim și cu bucuriile și cu adversitățile și să parcurgem cu onoare și recunoștință toate lecțiile de care avem nevoie.